ANALIZĂ. Energia, printre mizele vizitei istorice a premierului Japoniei în România

Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a efectuat astăzi o vizită catalogată drept „istorică” în România, parte dintr-un turneu în șase țări europene, în încercarea de a întări relațiile politice și economice cu acestea. „Japonia se bucură de relații cordiale tradiționale cu România de la primul contact diplomatic, stabilit în 1902”, arată Ministerul de Afaceri Externe japonez, într-un rezumat al relațiilor româno-nipone realizat în noiembrie 2016. Ministerul arată că, în afară de infrastructură, arii de interes pentru companiile nipone sunt agricultura, IT, dar și energia.

De altfel, de-a lungul ultimilor ani, Japonia a fost implicată în câteva proiecte energetice românești, atât cu partea de finanțare, dar și cu expertiză tehnică. Deocamdată, proiectele comune au fost puține, dar necesarul uriaș de investiții al sectorului energetic românesc creează o piață interesantă.

În 2000, la Tokyo, Termoelectrica semna cu consorțiul japonez Itochu-Hitachi-Toshiba contractul pentru reabilitarea grupului 4 de 150 MW de la Paroșeni, valoarea investiției ajungând la 150 milioane dolari, din care 137 milioane au fost asigurate printr-un credit oferit de Banca Japoniei pentru Cooperare Internațională și fililala din Japonia a BNP Paribas. Lucrările efective au demarat abia în 2003 și au fost finalizate în 2006, iar la ele au participat o „armată” de 600 de oameni și 5 companii importante. Pe lângă modernizarea Electrocentrale Proșeni, proiectul a mai inclus retehnologizarea minelor Paroșeni și Vulcan, precum și retehnologizarea Uzinei de Preparare a Cărbunelui Coroești.

De asemenea, în 2005, Ministerul Economiei a semnat cu Banca Japoneză de Investiții și Dezvoltare un credit de 200 milioane euro pentru modernizarea termocentralei Turceni, prin realizarea unei instalații de desulfurare. În aprilie 2016, o delegație condusă de Kisaburo Ishii, Ambasadorul Japoniei în România, a vizitat centrala de la Turceni, pentru a vedea instalația de desulfurare realizată acolo prin împrumut de la japonezi.

Colaborarea cu Japonia nu a fost însă mereu de succes. În 2014, Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică din România, și gigantul Marubeni Corporation au semnat un contract pentru înființarea unei societăți mixte, având ca scop construirea în comun a unei centrale pe gaze de circa 250 MW, în valoare de aproximativ 170 milioane de euro, pe amplasamentul de la Fântânele (județul Mureș). În societatea mixtă, S.C. Fântânele Gas Power S.A., un pachet de 90% din acțiuni sunt deținute de către Marubeni Corporation, restul de 10% revenind Electrocentrale București. „Marubeni Europower urmărește să-și extindă prezența în România, iar acest proiect pilot poate să demonstreze stabilitatea, siguranța și funcționalitatea unei piețe de energie care tinde către un sistem energetic independent”, afirmau atunci reprezentanții companiei. Din păcate, proiectul a stagnat de atunci, deși, dacă se respecta calendarul, centrala ar fi fost finalizată în 2017, ceea ce ar fi adus o contribuție importantă la stabilitatea sistemului energetic local, cu unități de producție concentrate preponderent în zona de sud a țării.

Pe 22 decembrie 2017, însă, Primăria Capitalei a anunțat că a semnat, alături de Ministerul Energiei, un momorandum cu firma japoneza Itochu Corporation, pentru modernizarea Sistemului Centralizat de Alimentare cu Energie Termică (SACET) al Capitalei. „Prin semnarea acestui memorandum, Itochu Corporation se angajează ca în trimestrul I al anului 2018 să elaboreze un studiu de fezabilitate prin care să se propună introducerea în SACET București a unor tehnologii de vârf la nivel mondial de producere eficientă a energiei termice necesare încălzirii și alimentării cu apă caldă menajeră a populației Capitalei. Pe lângă eficientizarea serviciului public de alimentare cu căldură a populației Capitalei, aceste noi tehnologii vor contribui și la reducerea semnificativă a impactului termocentralelor din București asupra mediului înconjurător, atât în ceea ce privește emisiile poluante, cât și a gazelor cu efect de seră”, a declarat la acel moment primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

Costurile acestui studiu de fezabilitate vor fi suportate dintr-un grant oferit de Guvernul Japoniei, intermediat de firma Itochu Corporation, iar finanțarea investiției, estimate la peste 100 milioane euro, va fi asigurată printr-un împrumut acordat de Guvernul Japonez, prin Banca Japoneză pentru Cooperare Internațională.

Japonia, îngrijorată de creșterea influenței Chinei

Turneul premierului Japoniei, Shinzo Abe, însoțit de reprezentanți ai circa 30 de companii nipone, a inclus vizite în Estonia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Serbia și România. Dată fiind demisia premierului Mihai Tudose, oficialul nipon s-a văzut doar cu președintele României, Klaus Iohannis (foto). Potrivit presei nipone, Japonia încearcă să își crească imaginea în Europa de Est, unde China își amplifică influența, prin inițiativa de 1 trilion de dolari „One Belt, One Road”, situație considerată drept „alarmantă” în presa japoneză. China ține summit-uri anuale cu reprezentanți ai 16 state din Europa Centrală și de Est, iar toate cele șase state vizitate de premierul japonez fac parte din acest format.

De asemenea, Japonia vrea să își întărească legăturile economice cu națiunile europene, după ce la finele anului trecut a finalizat negocierile cu Uniunea Europeană pe un acord de liber schimb comercial, pentru a crea una dintre cele mai mari zone economice din lume. Ținta este ca acordul să intre în vigoare la începutul lui 2019.

Foto: Premierul Japoniei Shinzo Abe (stânga), alături de președintele Klaus Iohannis, la Cotroceni. Sursa: presidency.ro