Claudiu Cercel: Independenta energetica si securitate energetica – consideratii referitoare la dimensiunea financiara a demersului

claudiu-cercel1-300x224Autor: Claudiu Cercel

Binomul independenta energetica – securitate energetica trebuie de fapt transformat intr-un trinom, prin adaugarea dimensiunii financiare, mai exact a securizarii surselor de finantare, prin canale diverse, diversitatea acestora constituind ea insasi un pilon al sustenabilitatii strategice a demersului.

Dupa aprecierile specialistilor, Romania are nevoie de investitii de circa 40-50 miliarde Euro pana in anul 2035 in sistemul sau energetic, dintre care circa 10 poate 15 miliarde Euro pana in anul 2020. Aceste sume se circumscriu doar unor proiecte ce tin de inlocuirea/modernizarea unor capacitati cu durata de functionare expirata si crearea de noi capacitati care sa acomodeze evolutia previzionata a consumului, inclusiv capacitati de furnizare a unor servicii de echilibrare de sistem, fara insa a fi avute in vedere investitiile necesare pe zona de explorare/ aducere in exploatare a noi surse de energie. Prin urmare necesarul financiar global pe zona energetica poate creste semnificativ iar anvelopa financiara aferenta nu poate fi asigurata decat intr-o dimensiune relativ restransa si insuficienta prin fonduri europene aferente exercitiului 2014-2020 si intr-o si mai mica masura de catre bugetul de stat, datorita spatiului fiscal restrans impus si de obligatia Romaniei de a respecta regulile asa numitului compact fiscal care impun incadrarea, in cazul tarii noastre, intr-un nivel al deficitului bugetar structural de 1%.

Prin urmare, sumele necesare pana in anul 2020 pentru dezvoltarea strategica a sistemului energetic al Romaniei nu se pot obtine decat prin facilitarea unui cadru integrat de finantare, cu un mix de componente alogene si indigene :

– Investitii straine directe, ce presupun atat diversificarea azimuturilor de origine, inclusiv pe zona asiatica, cat si consolidarea si perenizarea atributelor Romaniei de piata libera atractiva, care sa ofere predictibilitate legislativa si fiscala, securizarea drepturilor de proprietate in sens larg si conectivitate cu regiunile limitrofe

– Surse de finantare atrase de la institutii multilaterale internationale sau banci de dezvoltare : BERD, BEI, IFC, Japan International Cooperation Agency, China Development Bank, pentru finantari integrale de proiecte sau prin cooptari la formule consortiale

– Finantare prin sistem bancar local, sub forma de project finance, credite sindicalizate, alte formule de mutualizare a participarii la risc (ex finantari mixte banci – fonduri de investitii / fonduri suverane), care ar necesita insa si o flexibilizare a unor aranjamente reglementare pe zona Basel III – ex Liquidity Coverage Ratio sau reducerea rezervelor obligatorii care sa elibereze sume suplimentare pentru plasamente in acest sector (interventia BNR)

– Finantare prin piata de capital locala – prin intermediul obligatiunilor corporative sau altor instrumente obligatare cum ar fi cele de tip asset-backed (garantate in mod specific de cu active energetice). Pool-ul de finantare alternativa locala de tip fonduri de investitii, asigurari, fonduri de pensii este prevazut sa creasca pana la circa 20 miliarde Euro in 2020 dar sunt si aici de dorit abordari reglementare mai permisive ale Autoritatii de Supraveghere Financiara in ceea ce priveste structura portofoliilor entitatilor mentionate in sensul permisiunii de a investi intr-o proportie mai insemnata in diverse instrumente ale pietei de capital. Astfel se asigura conditii de dezvoltare a pietei de capital, o alta necesitate strategica a Romaniei, cuplandu-se doua oportunitati istorice.

Unele dintre formulele de finantare amintite au o penetrare relativ restransa in Romania, dar daca nu se vor gasi formule mai curajoase de suport al inovatiei financiare, inclusiv dinspre reglementatorii locali, BNR si ASF, cadrul de finantare va fi privat de piloni echilibrati de sustinere iar piata locala de sansa de a sari etape in procesul de convergenta reala cu UE.