CNE Cernavoda explica securitatea tehnologiei CANDU 6

Conducerea Societatii Nationale Nuclearelectrica urmareste cu atentie evolutia situatiei de urgenta generala de la Centrala Nuclearoelectrica Fukushima Daiichi din Japonia declarata ca urmare a distrugerilor devastatoare cauzate de cutremurul si valul tsunami din data de 11 martie 2011.

Este de inteles ca in acest context sa apara o serie de intrebari si opinii legate de securitatea altor instalatii nucleare. Informatiile disponibile pana la acest moment sunt in continua evolutie, de aceea sunt premature orice analize si concluzii, inclusiv compararea acestei situatii cu centrala CNE Cernavoda sau alte centrale nucleare din Europa.

Centrala noastra nucleara de la Cernavoda, care furnizeaza 20% din energia electrica in Romania, este o centrala robusta de tip CANDU 6 care utilizeaza combustibil nuclear uraniu natural, neimbogatit, iar racirea se face cu apa grea in circuit inchis, prezentand diferente majore de tehnologie fata de centrala de la Fukushima Daiichi, care foloseste uraniu imbogatit si raceste combustibilul cu apa usoara, producand abur radioactiv direct in reactor.

Tehnologia CANDU are un mare avantaj fata de celelalte tehnologii deoarece cantitatea de energie potentiala inmagazinata in reactor este cu mult mai mica decat in celelalte tipuri de reactoare racite cu apa usoara deoarece incarcarea combustibilului se face saptamanal fata de celelalte tipuri de reactoare incarcate anual si are mari rezerve de apa de racire in vasul reactorului (450 tone apa grea), iar chesonul reactorului in care este amplasat vasul reactorului contine aprox 500 tone apa usoara, care poate sa asigure o racire confortabila pana la restaurarea racirii normale in caz ca aceasta se pierde.
Deasemenea, in situatia in care in urma proceselor de radioliza apare acumulare de hidrogen, sub cupola interioara a cladirii reactorului exista un sistem special de ardere a hidrogenului, aceasta ca, in cazul unei descarcari controlate in atmosfera, hidrogenul sa nu produca o aprindere violenta in contact cu aerul.

CNE Cernavoda este proiectata impotriva efectelor unui cutremur, in baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizica Pamantului care au luat in considerare in mod conservativ istoria intregii regiuni, incluzand si zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea si zona Sabla (muntii Balcani).
Studiile sus-mentionate au aratat ca istoric, in cele doua focare seismice aflate la peste 100Km de amplasament, nu a avut loc niciodata un cutremur mai mare de gradul 7,5 si in acest context proiectul CNE Cernavoda a luat in calcul un cutremur maxim posibil de gradul 8 la Cernavoda denumit Cutremur Baza de Proiect (DBE).

Nu in ultimul rand, efectul secundar care a reprezentat un contributor major in cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavoda deoarece proiectul centralei a luat in considerare inundatiile externe ca risc credibil pentru amplasamentul CNE Cernavoda si s-au realizat studii in ipoteze conservative.
Aceste studii au demonstrat ca incinta CNE este realizata la o cota superioara de 15,8 fata de nivelul Marii Negre si cu 2m fata de nivelul maxim teoretic al apelor Dunarii cu revenire o data la 10.000 de ani.

In aceste ipoteze, CNE Cernavoda este pregatita in cazul aparitiei unui cutremur prin:

1. Solutiile de proiectare care asigura ca:
Toate structurile si sistemele de securitate sunt proiectate sa isi mentina integritatea si sa asigure functiile de securitate (oprire si racire reactor, containerizarea radioactivitatii) in cazul unui DBE;
Racirea reactorului de la CNE Cernavoda, in prima faza dupa pierderea surselor de racire normale, poate fi realizata fara a fi necesara nicio sursa de energie electrica, prin circulatia naturala a apei (termosifonare) in circuitul primar (reactor) si din rezervorul de stropire in generatorii de abur din circuitul secundar;
Exista o sursa de alimentare electrica de avarie (EPS), constand din doua grupuri electrogene diesel 2 x100%, special proiectate pentru cazul unui cutremur DBE.

2. Existenta procedurilor de raspuns in situatii anormale (APOP) pe care operatorii sunt pregatiti sa le aplice in cazul aparitiei unui cutremur. De mentionat ca operarea centralei in caz de cutremur se face din Camera de comanda secundara (SCA), o structura special proiectata si construita pentru aceasta situatie, rezistenta la DBE.
3. Asigurarea disponibilitatii continue a sistemelor sus mentionate prin executia de programe de verificari si testari periodice aprobate de catre autoritatea de reglementare, CNCAN, iar in situatia aparitiei unei disfunctionalitati luandu-se imediat masuri de remediere pentru aducerea la starea prevazuta in proiect.
4. Pregatirea continua a personalului de operare la toate nivelurile si pe toate specialitatile si responsabilitatile din organizatie, testarea si reautorizarea periodica de catre autoritatile de reglementare.
Chiar daca centrala este proiectata pentru a asigura oprirea sigura si reluarea operarii in urma mai multor evenimente de baza de proiectare, sunt totusi prevazute actiuni de protejare a publicului in situatii extreme, masuri reglementate prin legislatia noastra in vigoare. Aceste masuri au drept scop punerea la adapost a populatiei de consecintele unor posibile eliberari radioactive.

In consecinta, putem spune ca, pana in acest moment, din evenimentele de la Fukushima din Japonia nu se pot formula actiuni imediate de implementat la CNE Cernavoda. Totusi au fost initiate activitati de verificare preventiva suplimentara a prevederilor existente.
Sucursala CNE Cernavoda urmareste in continuare evolutia acestor evenimente printr-o comunicare continua cu organizatiile din domeniul nuclear, astfel incat atunci cand vor fi intelese cu exactitate cauzele si implicatiile evenimentelor de la Fukushima, sa putem prelua toate lectiile de invatat si sa implementam actiuni de imbunatatire pentru a intari si mai mult nivelul de securitate nucleara la CNE Cernavoda.

Fata de cele prezentate, asiguram comunitatile apropiate amplasamentului CNE Cernavoda ca nu exista motive de ingrijorare asupra comportarii instalatiilor nucleare de la CNE Cernavoda in situatia unor evenimente externe ce ar putea avea loc, cu efecte asupra amplasamentului CNE Cernavoda.

Director General SNN SA
Dr. Ing. P. Budulan

Director CNE Cernavoda
Dr. Ing. I. Bucur