Nord Stream 2 ar putea avea cât de curând reguli europene

Parlamentul European ar putea adopta în ianuarie sau februarie modificările propuse de Comisia Europeană la Directiva privind piața gazelor, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič. În acest caz, reglementări europene ca unbundling-ul sau accesul terților la conductă se vor aplica și viitoarei conducte rusești Nord Stream 2.

Într-un interviu acordat recent publicației Energy Post, vicepreședintele Comisiei Europene, responsabil cu Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, a declarat, întrebat cum avansează propunerile de modificare a Directivei: „Parlamentul European este foarte entuziast și mă aștept să văd o adoptare a strategiei în ianuarie sau februarie. Am primit, de asemenea, reacții foarte pozitive de la cel puțin jumătate dintre statele membre, inclusiv de la prim-miniștri din statele nordice sau cele baltice”.

În noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus modificarea Directivei privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale (2009/73/EC), pentru a extinde reglementările europene și conductelor de import din statele din afara UE. Pentru a deveni lege, propunerea trebuie agreată de Parlamentul European și de Consiliul UE.

Modificările sunt văzute de analiști ca o încercare de a stopa proiectul conductei Nord Stream 2, pe care Executivul comunitar îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina şi de a reduce dependenţa energetică a blocului comunitar faţă de Moscova.

De altfel, în luna noiembrie, preşedintele Consiliul European, Donald Tusk, a cerut statelor membre ale UE să adopte rapid o schimbare a regulilor, pentru a ajuta blocul comunitar în încercarea de a reglementa viitoarea conductă Nord Stream 2 a Rusiei.

În interviul menționat, Maroš Šefčovič a mai spus că nu a văzut niciodată un proiect comercial de gazoduct atât de dezbătut de liderii UE așa cum este Nord Stream 2 și că vrea să rezolve controversele legate de această conductă prin „negocieri”.

„Proiectul a ridicat probleme politice – inclusiv de securitate energetică, respectarea legislației UE și pentru strategiile noastre energetice – la cel mai înalt nivel. Știu că promotorii proiectului îl prezintă ca pe unul strict comercial, dar eu nu am văzut niciodată un proiect comercial să fie atât de intens dezbătut de liderii UE, de atâtea ori și de atât timp. Deci e foarte clar că e un proiect special”, a afirmat vicepreședintele CE.

El a adăugat că ceea ce Comisia a subliniat de la început este că, „din perspectiva securității energetice, vrem o diversificare a furnizării, vrem să avem noi surse, noi rute și noi furnizori”.  Šefčovič a mai notat că „avem această experiență rea din 2009”, referindu-se la disputa dintre Rusia și Ucraina, care a dus la întreruperea alimentării cu gaze în Europa. Ulterior, Comisia Europeană a deschis o investigație, aflată încă în curs, asupra Gazprom pentru abuz de poziție dominantă în anumite țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Lituania, Letonia, Estonia sau Bulgaria.

Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică, ar urma să transporte 55 de miliarde de metri cubi pe an. Proiectul, evaluat la 9,5 miliarde de euro, este finanțat de cinci companii: Uniper și Wintershall, din Germania, grupul anglo-olandez Shell, compania austriacă OMV şi compania franceză Engie.

Un raport al Comisiei Europene arată că Rusia a rămas principalul furnizor al UE în cel de-al treilea trimestru din 2017, acoperind 44% din importuri, iar în primele nouă luni, livrările de gaz rusesc au crescut cu 14% față de perioada similară a anului trecut, ceea ce înseamnă că 2017 ar putea să fi fost un an record pentru livrările de gaze rusești în Europa.

Foto credit: ec.europa.eu (Maroš Šefčovič, dreapta, alături de ministrul rus al Energiei, Aleksander Novak)